In timp ce cititi articolul, care e lung, ascultati si niste muzica (nu, articolul nu e despre vreun concert Led Zeppelin…)
Prima baza aeriana de la Timisoara a fost operationala intre noiembrie 1915 – aprilie 1917 undeva intre Sinandrei si Dudesti si a fost folosita de catre armata germana pentru stationarea, incarcarea si repararea dirijabilelor. Primul Zeppelin sosit aici a fost LZ81 condus de Hauptmann Felix Jacobi, apartinind Koenigliche Wurttembergische Luftschiffkommando imediat dupa terminarea constructiei bazei aeriene.
Prima misiune a fost una diplomatica, transportind o comisie condusa de Printul de Mecklemburg la Sofia, unde acesta a participat la semnarea declaratiei prin care Bulgaria intra in razboi alaturi de Puterile Centrale. Deplasarea s-a facut pe calea aerului pentru ca datorita ostilitatilor din Serbia nu exista o legatura feroviara cu Bulgaria.
Motivul amplasarii bazei aeriene de la Timisoara a fost atacarea intaririlor trimise de britanici si francezi aliatilor lor sirbi prin portul grec Salonic. In linie dreapta, intre Timisoara si Salonic sint doar 525 kilometri, o distanta usor de parcurs de marile dirijabile.
Zeppelinele lungi de 170 metri, cu un volum de 32.000 metri cubi aveau o capacitate de transport de 3-4000 kilograme bombe si 3000 litri combustibil pentru cele 4 motoare Maybach de pina la 240 cai putere fiecare. Echipajul era de 12 oameni, condus de catre un capitan (hauptmann) sau locotenent major (oberleutnant).
Dupa trei tentative ratate de raid asupra Salonicului, datorate unor probleme la motoare care de fiecare data s-au oprit in mers si au obligat echipajul sa se intoarca la baza, LZ81 este inlocuit pe 27 ianuarie 1916 cu LZ85 venit de la baza Allenstein, condus de Oberleutnant Ernst Scherzer, care desi avea motoarele de tip mai vechi si cu mai putini cai putere, erau mai fiabile.
Si LZ85 a avut primele tentative nereusite de atac, datorate insa conditiilor meteo. Primul raid incununat de succes a avut loc in noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 1916. Transportind 2 tone de bombe Zeppelinul a ajuns nedetectat deasupra portului Salonic si a bombardat gara si portul, facind 14 victime si fiind lovite printre altele o banca, depozite, doua nave si o garnitura de tren, intorcindu-se la baza dupa 18 ore fara nici o zgirietura.
Scherzer s-a gindit sa mareasca capacitatea de transport a bombelor luind mai putin combustibil, urmind ca intoarcerea din raid sa se faca cu escala de realimentare la Sofia.
Al doilea atac asupra Salonicului a avut loc in 17 martie, dar din cauza conditiilor meteo Zeppelinul a fost obligat sa zboare mai jos, si a fost prins in lumina reflectoarelor si avariat de antiaeriana. Pierzind hidrogen de-abia a ajuns la Sofia, unde nu exista statie de alimentare cu gazul vital pentru flotabilitate. Pentru a ajunge la Timisoara cu putinul hidrogen ramas, comandantul a ordonat demontarea a doua motoare si a tuturor accesoriilor ce nu erau vitale zborului pe care le-a trimis cu trenul, impreuna cu o parte din echipaj.
Al treilea raid asupra Salonicului a avut loc dupa alte citeva intoarceri din drum datorita vremii nefavorabile, in data de 5 mai 1916. De data aceasta banuind ca francezii si englezii generalului Sarrail erau pregatiti sa-l intimpine pe Zeppelinul ucigas, avind desfasurata o retea de observatori pe virfurile muntilor si pregatite automobile cu reflectoare si tunuri antiaeriene Scherzer ataca dinspre mare.
Greseala fatala, majoritatea navelor din rada aprinzind proiectoarele si tragind cu antiaeriana. Dirijabilul a fost lovit de o salva trasa de HMS Agamemnon, a inceput sa piarda rapid din inaltime si s-a prabusit in lunca riului Vardar, citiva kilometri mai departe. Toti ce 12 membri ai echipajului s-au salvat dar au fost luati prizonieri dupa ce au incendiat epava. Resturile Zeppelinului au fost expuse linga Turnul Alb din Salonic si apoi duse la Paris la Muzeul Razboiului. O elice a fost oferita lui HMS Agamemnon drept trofeu.
Urmatorul Zeppelin cu baza la Timisoara, LZ 86 a fost autorul bombardamentului de la Bucuresti si Ploiesti din 3 Septembrie 1916 in urma caruia instalatiile petroliere de la Ploiesti au ars 14 zile, devenind inutilizabile pentru romani pina la ocupatia germana.
Insa la intoarcerea din acest raid, LZ86 a ratat prima incercare de aterizare, iar in timpul intoarcerii pentru o noua incercare una din nacele, avariata de un Berliet al antiaerianei romane, s-a rupt in doua. Aparatul s-a aplecat la 90 grade, a urcat brusc citeva mii de metri 4 membri ai echipajului murind in urma decompresiei si a lipsei de oxigen, si apoi s-a prabusit intre Utvin si Sinmihai, linga Freidorf, in urma crash-ului murind inca cinci aviatori, inclusiv comandantul, Hauptmann Wolff. In cimitirul eroilor din Calea Lipovei se afla mormintele a 5 dintre cei morti in accident: Funkunteroffizier SCHIENKLER Otto, Untersteuermann REIMER Karl, Obersteuermann THOMSEN Franz, Untersteuermann TRÜB Georg, Untermaschinist RENZ Jacob.
Ultimul Zeppelin stationat la Timisoara, a fost LZ97 care dupa mai multe tentative nereusite pe vreme rea a efectuat un raid asupra Bucurestiului inainte de armistitiu. A fost casat in iulie 1917.
Din pacate nu mai am pe hard pozele gasite mai demult pe ebay cu hangarul de la Sinandrei si cu echipajele Zeppelinelor la baie la Turbine.
Pentru acest articol m-am inspirat din:
http://www.pugetairship.org/zeppelins/list_2.html
http://cdg.pagesperso-orange.fr/CDG151203.html
http://scharekf.hu/besenyo3.htm
http://1914-1918.invisionzone.com/forums/index.php?showtopic=150838
http://www.luftschiffharry.de/Zeppelinsteine-und-anderes.htm
Cu alte poze şi câteva detalii în plus: http://www.timisoarastiri.ro/dosare-secrete-zeppelinele-ucigase-de-la-timisoara-au-lovit-bucurestiul-ploiestiul-chisinaul-si-salonicul/
Multumiri pentru aceste informatii de pe blog! Chiar imi trebuiau detalii despre zeppelinele de langa Timisoara, cele oferite de expozitia “Timisoara in Primul Razboi Momndial”, de la Bastion, fiind foarte putine (nici poze prea multe nu sunt). Voi merge sa vad si eu mormintele de la Cimitirul Eroilor.
Toate cele bune,
Sandy