O sa credeti ca m-am imbolnavit cu capul si ca m-am dat cu Vadim daca va zic ca pe linga Romania Mare (aia dodoloata de care am invatat la istorie printr-a cincea) cu Cernauti, Chisinau si Balcic, a existat si o Romanie Foarte Mare, care avea si Vrsac-ul (Vîrşeţ pe romaneste).
Asa este (la suprafata Romaniei ma refer 🙂 ), in 1919 granita vestica a suferit o mica modificare, Vrsac-ul care fusese initial alocat Romaniei a fost schimbat cu sirbii, pe Jimbolia, daca nu ma insel…
O doamna romanca originara din Serbia, pe care sper sa o revad nu peste mult timp imi povestea anul trecut ca bunicul ei fusese topograf si participase la trasarea granitei sirbo-romane. Si auzise de la el de un ungur bogat care aflase ca granita noua va taia terenurile sale in doua. Asa ca i-a invitat la el pe topografi, le-a pus caruta si oameni la dispozitie sa le fie trasarea mai usoara si le-a oferit gazduire la conacul sau. Cind au fost gata cu ridicarea topografica i-a imbatat bine si i-a convins sa mute granita ori de-o parte, ori de alta a paminturilor lui, indiferent in ce tara numai sa nu le taie in doua. Si topografii au mutat putin linia de demarcatie, astfel incit tot terenul grofului a ramas in Serbia.
Legenda urbana? Adevar? Nu stiu. Cert este ca am doua harti vechi sa va arat, una din ele cu o granita cum sigur nu ati mai vazut.
Hartile nu imi apartin, au fost scanate pentru mine de proprietar, D-l V. caruia ii multumesc!
Are ceva valoare istorica, de colectie. Ca de corectie, cred ca vin altele:)
PS. Blestemul tracic (Giurescu, tatal)
Dezbinarea, nu? Asta e, din cite stiu, blestemul. Dar intre 1919 si 1989 romanii erau mai uniti ca niciodata. Acum e problema…