Cind dorm, ori nu visez, ori e ceva atit de neinteresant incit la trezire nu-mi aduc aminte nimic.
Fugeam pe linga Medicina. Venea ploaia si io inca nu terminasem tura de jogging. In fata caminului (exact ala unde anul trecut Rrom cel Mare a fost facut felii de o dragalasa fata) era o gasca de tigani si alergind io pe linga ei aud ceva de genul: uite-l ca are portofel in buzunarul de la spate, fugi si salta-i-l!
Am marit viteza si am dat coltul spre Filipescu. Aud in spatele meu un hamait, ma intorc si vad un ciine cascind botul sa ma muste. Din reflex, un sut pleaca spre falcile fiarei…
De fapt, am tras un sut magistral in perete. 6:50 AM. Sar din somn la propriu cautind nauc in boot disk-ul meu mental o injuratura potrivita. Nu gasesc. Degetul meu mare de la piciorul drept s-a dovedit nu cu mult mai slab decit zidul, fiindca nu s-a rupt – asa cum nici tencuiala de pe perete n-a cazut.
Dar ma doare asa cum imi inchipui ca l-a durut pe ala pe care l-am rugat sa ne trimita mingea de 13 lei umpluta cu pietre si plasata pe trotuar vis-a-vis de terenul de fotbal din curtea scolii, printr-a 6-a sau a 7-a…
Sau aproape tot asa de tare cum m-a durut pe mine cind am confundat o butelie de autosifon albastru-deschis (mai tineti minte autosifoanele alea cu capsule de CO2?) cu un bidon de plastic de ulei de motor si i-am tras un sut ca de la 11 metri – noroc ca aveam cizme, ca de era vara, imi rupeam toate destele de la picior.
Am zis “aproape tot asa de tare” fiindca nu stiu altii cum sint, da’ io desi in ultimii ani am tocit cel putin 10 perechi de bocanci cu talpa si box de otel inca n-am ajuns sa si dorm incaltat cu ei. Plus ca alaltaieri mi-am taiat si copitele, asa ca gingasul meu deget mare a fost si fara “bara de protectie”, spre deosebire de perete, al carui strat de culoare galben-pal a suferit doua zgirieturi superficiale de cca 5 mm.
A, si ce legatura are titlul cu articolul?
Simplu: cum naiba am dat un sut cu dreptul, cind eu la fotbal sint de fapt stingaci???
Cred ca faza cu mingea umpluta cu pietre o stie orice pamantean de pe galaxia asta :)) Si tot isi luau teapa cate unii…
In tot necazul asta e si un avantaj. De fapt doua.
1. Ai injurat in gand, deci nu m-ai trezit
2. nu dormeam langa tine, asa ca nu mi-ai frant oasele
Oricum nasol. Acum stiu de ce nu visezi de obicei. De teama 😀
“nu stiu altii cum sunt, dar eu…” a ajuns un stereotip in mai toate povestirile
Pertinenta observatie. In fiecare e un mic Creanga. Unii sint moldoveni ca el (cazul meu), altii povestitori, iar altii doar… betivi.
Oribil sa dai cu sutul in perete. Am avut anul trecut un vis care a sfarsit la fel.
Ma vedeam in fata lui Oliver Kahn. Aveam de tras un penalti. Si-mi repet: da tare, cat mai tare. altfel ti-o apara. da tare. da tare. da cat mai tare!
Si lovesc…
O saptamana n-am mai putut iesi din casa.
Puteai sa visezi si tu ca tragi la poarta altuia, Kahn se pare ca ti-a aparat sutul.
Autch! Ma doare numai cind ma gindesc…