Cutia cu jucarii

Acum citeva zile a sosit coletul cu jucariile care n-au mai incaput in bagajele cu care m-am intors din State. Exact o juma’ de metru cub: o cutie de carton patrata cu latura de 1m si inalta de 50 cm.

109 pounds. Cinj’ de kile: o placere sa le urci singur sai’sase de trepte! Un laborator foto aproape complet. Aparat de marit, tavi, filtre, pensete, tancuri de developat, lampa, temporizator, chimicale, clame, bulk film loader, termometre, turbulator De Hypo, hirtie foto, rame, film bulk si in casete, un ditamai transformatorul de 1000 W (fara el nici o sansa sa aprind macar un bec: yankeii au 110V la prize). Cu exceptia hirtiei (anii’90), a filmelor (anii ’90 si noi) si a chimicalelor (toate noi), sculele sint din anii ’50 (turbulatorul, un tanc Kodak Day-loader si unul Agfa Rondinax, focus finder-ul), ’60 (aparatul de marit, termporizatorul, ramele pentru hirtie) si ’70 (lampa, termometrele, clamele, pensetele, analizorul intensitatii luminoase, film loaderul) Pe scurt: bachelita si metal. Si fiindca toate chestiile astea-s vintage, la noapte o sa scot pozele cu locomotivele cu abur de la Resita. Ce, credeati ca le-am pozat doar digital? Filmul l-am developat deja si-mi place ce-am vazut, sper ca si pe hirtie sa iasa la fel de bine.

Mai pe romaneste spus, privind gramada de chestii din jurul meu, parc-as avea o taraba la piata de vechituri. Lipseste doar sa incep sa strig:

Lume, lume!

Ace, brice si carice

Lame si chiloti de dame

Avioane inamice!

P.S. Am uitat sa zic de pufuletii de polistiren cu care am umplut golurile dintre obiecte in cutie. Buni ca protectie antisoc, dar faci cu nervii incercind sa scapi de ei. Se electrizeaza si pur si simplu se lipesc. De orice!