Cred ca fiecare din noi si-a pus intrebarea din titlu cel putin o data. Eu chiar de mai multe ori, avind in vedere hobby-ul meu: colectionatul de bani vechi. Cea mai sigura metoda, cu acizi si pilirea unui colt al obiectului inseamna de multe ori (iar in cazul numismaticii: intotdeauna!) distrugerea obiectului respectiv. Mie cel putin nu mi-a venit niciodata ideea sa ma duc cu o moneda despre care credeam ca e din argint, sau cu o moneda despre care mi se spunea ca e argint dar aveam dubii, la bijutier, ca acolo sa fie pilita (pentru a se vedea daca nu e doar vorba de o poleiala) sau turnat acid – care chiar daca e vorba de metal nobil, tot lasa urme dupa folosire.
O metoda simpla si la indemina oricui poseda o balanta electronica de buzunar (10 dolari pe ebay…) din aceea care ne da si doua zecimale dupa virgula (sutimi de gram), o bucatica de ata de cusut si un pahar cu apa, este urmatoarea:
Sa zicem ca am mostenit de la bunica un inel si nu stim daca e din argint sau doar alama argintata.
Mai intii cintarim inelul in modul simplu, asezat direct pe talerul cintarului. Sa zicem ca are 3,93 grame. Scriem valoarea pe o hirtie, ne va trebui putin ma incolo. Luam inelul de pe talerul cintarului si in locul lui punem un pahar de plastic de unica folosinta si turnam incet apa in el pina cind nivelul apei e suficient de mare incit sa putem scufunda complet inelul in ea si greutatea totala apa + pahar e o cifra rotunda: sa zicem 80 grame. Lasam paharul cu apa pe balanta.
Legam inelul cu un fir de ata de cusut si il scufundam in paharul cu apa, tinindu-l de ata avind grija sa fie complet acoperit de apa si sa nu atinga nici fundul si nici peretele paharului. Si citim valoarea indicata de balanta. Sa zicem ca e 80,39g. Asta inseamna ca inelul bunicii are un volum de 0,39 centimetri cubi. Cautam pe net densitatea argintului si aflam ca este 10,49 g/cm3.
Inmultim valoarea 0,39 cu 10,49 si ne da 4,09. Deci daca inelul ar fi din argint pur ar trebui sa aiba 4,09 grame. Cum in mod normal argintul in bijuterii are un titlu de 925 sau chiar 835, faptul ca inelul nostru are doar 3,96 grame nu trebuie sa ne sperie, e mai usor datorita faptului ca cuprul cu care e aliat argintul are o densitate mai mica.
La fel si la obiectele din aur, densitatea lui (la 24k) este de 19,32 g/cm3 (aproape de doua ori mai dens decit argintul) si ceva mai mica daca e vorba de 18k, 14k, etc). Destul de simplu se poate determina si densitatea aurului de 18k: 15,16g/cm3. Se observa ca si la 18 karate aurul e mai dens decit argintul (15,16g/cm3 e inca mult mai mare decit 10,49g/cm3) si chiar si la 14 karate (intre 12,9 si 14,6 g/cm3), deci un obiect din argint aurit cade lejer testul pe care l-am explicat mai sus.
Aviz: daca aveti pe acasa medalii masive gen : 75 ani de Cruce Rosie in RSR, sau 6 ani si trei luni de la colectivizarea agriculturii, nu le zgiriati cu cuiul ca sa vedeti daca sub stratul de poleiala e argint (odata m-a intrebat unul daca e posibil cumva ca medalia lui, din alama argintata si cu poleiala dusa pe la colturi de se vedea galbenul alamei, sa nu fie din aur argintat (!?!). Pe ideea otelului zincat omul si-o fi zis ca poate cineva arginteaza aurul… Poate…
Mai jos va dau o lista cu densitatile unor metale (in grame pe centimetrul cub):
Alama, diverse aliaje: intre 8,44 si 8,73
Alpaca: 8,7
Aluminiu: 2,5-2,77
Argint: 10,49
Aur: 19,25
Bronz, diverse aliaje: intre 7,6-8,8
Fonta: 7,6
Oteluri: 7,85-8,7
Platina: 21,45 (e cel mai dens metal uzual)
Plumb: 11,34
Cupru: 8,9
Staniu:7,3
Titan: 4,43
Aliaj Plumb-Staniu: 7,39-9,8
Zinc: 7,13
80.39g – 80 g = 0.39 cm3?
Daca tii obiectul imersat complet in apa dar atirnat de ata cintarul sesizeaza doar masa suplimentara a volumului de apa dislocat de obiect (= volumul obiectului). Aici e toata smecheria: obiectul trebuie sa stea atirnat in apa si scufundat complet, dar fara a atinge fundul paharului.
este de aur stanta 835
?
Nu, este un marcaj de argint german de dupa 1884