Calculator de buzunar

Pe vremea cind eram student (nu e acum cazul sa va zic citi ani am fost io student, ca n-o sa credeti, asa ca tac) inca mai erau unii care foloseau rigla de calcul. Stiti voi, sau macar ati auzit de “liniarele” acelea produse de Tehnolemn, la care potriveai partile din lemn glisante pe liniutele corespunzatoare numerelor de introdus in diferitele operatii matematice, apoi plimbai bucatica de plastic transparent pina unde trebuia si citeai rezultatul. Cu exactitate mai mare sau mai mica, in general direct proportionala cu lungimea riglei dar cu avantajul ca nu te lasa bateria. Fiindca, nu-i asa, rigla e “bio”, nu consuma curent. Dezavantajul era ca mai trebuia sa faci un curs si de utilizare, ca nu-i chiar asa de simplu cum am explicat io mai sus. Sa extragi un radical, sa umbli cu niste logaritmi, eh, fineturi! Prin ’86-87 primisem si eu o rigla de la cumnatul meu care deja terminase facultatea, calculator insa aveam, un TI 25 daca tin bine minte deci rigla am ignorat-o. Dar am uitat odata undeva calculatorul de buzunar si-am ramas fara el. O prietena, D. mi-a facut cadou un Casio Fx 100c, ramas de la fratele ei care fugise in Danemarca. Un calculator cum n-am mai intilnit! L-am folosit cu incredere si acasa, si pe santier, in toti acesti ani, este singurul calculator pe care-l am (cel de la telefon nu se pune, ca si cel din desktopul PC-ului, cine le foloseste, oare, pe acelea?).
Acuma, o sa ziceti ca toate calculatoarele-s la fel, intre niste limite, desigur, de complexitate a operatiilor pe care le fac.
Asa-i, nu va contrazic.
Insa ati mai auzit ca un calculator fara baterie solara, pe care eu l-am primit in 1988, pe care l-am folosit de mii de ori, caruia nu i-am schimbat NICIODATA bateria/bateriile, sa functioneze inca in 2010, octombrie?
Am cautat pe net, cica are o baterie AA.
O s-o rog pe Ramo sa aduca videocamera, si-o sa deschid calculatorul “live”, in week-end, sa-i vad sursa de curent. Sper ca n-o fi vreo pila atomica…
Banuiesc reactiile voastre, dupa intrebarea care-mi sta mie pe buze: “cum p…a ma-sii?”