Ati auzit de Valea Hârtibaciului?

Agnita, Sibiu. Se zice ca e unul din cele mai saracacioase locuri din Transilvania (oare mai saracacios decit Zlatna, jud. Alba?). Eu recunosc ca n-am fost pe acolo niciodata. Si-mi pare rau ca n-am aflat din timp de un eveniment demn de toata lauda: aniversarea la sfirsitul lunii trecute a 100 de ani de Mocăniță pe Valea Hârtibaciului. Desi linia de mocanita Agnita – Sibiu a fost desfiintata in 2001, o mina de entuziasti au fondat Asociația “Prietenii Mocăniței” Si nu numai ca au fondat  -vezi Doamne! – inca o asociatie, ci au pus mina si la treaba. Si cind zic “au pus mina” ma refer mai ales la faptul ca si-au sacrificat timpul liber pentru a face ceea ce CFR-ul a lasat balta.

Au reusit clasarea caii ferate inguste drept obiectiv de patrimoniu istoric national. Au reusit sa obtina sprijinul primariei locale – Agnita. Au salvat de la fier vechi doua vagoane de calatori. Au inceput restaurarea unuia din ele. Au reparat linia. Cu tot ce inseamna asta (defrisat, sapat, consolidat etc). Ba au facut reparatii si la cladirea garii Cornatel. Pentru aniversare au reusit chiar sa ia cu imprumut o micuta locomotiva cu aburi, veche de 99 ani pe care au atasat-o vagonului inca nu complet restaurat. Si au facut trenuletul sa mearga din nou. Pentru o zi – deocamdata!

Pe cit e de trist faptul ca din depoul Sibiu au fost vindute TOATE locomotivele de mocanita, pe care membrii asociatiei spun ca le-au vazut rasfirate prin Europa, pe atit e de imbucurator faptul ca cei citiva zeci de tineri entuziasti au reaprins focul spiritual in cazanul aproape rece al traditiei locomotivelor cu aburi.

Daca ar fi sa aleg intre o cursa cu un bolid de Formula 1 in jurul Casei Poporului si o plimbare la munte, prin padure cu mocanita, oricind, as prefera mocanita!

Si, multumita acelor oameni, poate ma voi plimba si cu ea!

Ma gindesc ca n-ar fi rau sa le facem putina reclama gratuita si mai departe, in definitiv nu avem decit de cistigat din repunerea in functie a unui asemenea trenulet. Noi toti.