Inca de pe vremea cind calul putere era hranit doar cu ovaz (eventual cu jar) si nu cu benzina nemtii erau mari admiratori ai carosierilor italieni. Asa se explica faptul ca la Berlin in 1791 a fost inaugurata Poarta Brandenburg, cunoscuta in special ca fiind piedestal pentru bolidul roman cu doua roti si patru cai: quadriga.
Nu stiu ce parere au avut despre aceasta reclama mascata a ce va fi peste doua veacuri Scuderia Ferrari bunicii unui Ferdinand Porsche, Gottlieb Daimler sau Rudolf Diesel. Daca aflu, o sa va spun.
Insa banuiesc cit de mare a fost invidia din partea concurentilor francezi – stramosii lui Andre Citroen, Peugeot si ai actorului Jean Reno. Acestia au sponsorizat la greu un pilot de curse de exceptie, francezul de origine corsicana Bonaparte Napoleon, care a si cistigat in 1806 cursa de pe circuitul de la Jena – Auerstedt. Cum spionajul industrial se practica inca de pe atunci, echipa tehnica de la Peugeot – Citroen a reusit sa demonteze quadriga de pe Tor si s-o duca la Paris. Probabil pentru a fi studiata, copiata, imbunatatita, rebranduita, etc. Cam cum aveau sa faca rusii dupa acea epica cursa Moscova – Berlin din secolul urmator cu fabrica Opel din …Brandenburg (nasoala coincidenta asta cu Brandenburgul, nu?) de-au scos Moskviciul pe care avea sa-l cistige nasul meu la loto in 1961… prima masina pe care am condus-o eu!
Germanii au fost atit de ciuruiti de victoria lui Napoleon incit le-au trebuit 8 ani pina sa gaseasca un pilot care sa-l invinga pe campionul mondial Bonaparte. Surpriza a venit de la un inotator, campionul la stilul bras Ernst von Pfuel care dupa victoria echipei germane pe circuitul de la Leipzig din 1813 a adus in 1814 bolidul cu patru cai, deveniti probabil intre timp mirtoage, inapoi la Berlin. Veselie mare in toata Germania, atit de mare incit pe traseu lumea iesea cu mic cu mare cu steaguri, flori, bere. Ba cei din Bielefeld au tinut atit de mult sa treaca quadriga pe la ei prin sat, desi poarta orasului era mai ingusta decit latimea ei, incit au decupat din zidurile portii ca sa poata trece convoiul.
Va dati seama cam ce plictiseala e in Bielefeld, daca o suta si ceva de ani mai tirziu, trecerea quadrigai pe acolo inca mai era un eveniment demn de pomenit. Pe o bancnota de douazecisicincidemilioanedemarci. Mda, nu cumparai nici gaura la covrig cu milioanele alea in 1921, dar asta-i alta poveste…
Ca fapt divers – bancnota din imagine este din… pinza. Si tot ca fapt divers, pe fond negru, sub cifra 25 da, scrie ceva. E o scriere pe care putina lume o mai intelege in ziua de azi, fraktur se cheama. Si ce scrie acolo? Casa de Economii Oraseneasca Bielefeld.
Al treilea fapt divers: pina in 1919 pe sub arcul central al Portii Brandenburg nu putea trece decit suveranul si membrii familiei von Pfuel! Si, doar cite o singura data – ambasadorii in momentul in care isi prezentau scrisorile de acreditare. Prostimea avea voie sa treaca doar pe sub arcele laterale. In 1919 a defilat ca invingator pe sub Tor, desi Germania pierduse razboiul, Paul von Lettow Vorbeck.
Desi am scris in ton de gluma articolul, istorisirea e destul de exacta. Si da, von Pfuel a inovat stilul de inot breastroke (bras) ba chiar a infiintat prima scoala militara de inot la Praga in 1810. SEALS pe vremea aia se jucau cu ratustele in cada…