Candia. Asediul, nu ciocolata Kandia

Stiti ce se intimpla pe vremuri daca-i furai unui sultan haremul? Au aflat pe pielea lor cavalerii-corsari ai Ordinului de Malta care in urma unui raid, in 1644, au pus mina pe un convoi de nave otomane ce veneau de la Alexandria in drum spre Constantinopole. Pe corabiile respective se afla o parte a haremului sultanului Ibrahim I, femeile intorcindu-se acasa la sotul comun dupa obligatoria vizita la Mecca. Cavalerii maltezi au dus prada femeiasca in portul capitalei Cretei, Candia (azi: Heraklion). Domnul sultan, infuriat ca orice sot caruia i s-au furat nu una, ci mai multe neveste, a trimis urgent 60.000 ieniceri si spahii sa-i aduca muierile inapoi. Doua localitati cretane,  La Canea (azi Chania) si Rettimo (azi Rethimno) au cazut repede in miinile turcilor, dar capitala Candia, asediata in 1648 a rezistat desi turcii au spionat trei luni apararea orasului si i-au taiat alimentarea cu apa. Si a rezistat, si a rezistat Candia asediului nu mai putin de 21 ani! S-au implicat in aparare venetienii, francezii, maltezii, Papa, in fine cam tot ce putea pluti si cara o teava de bronz numita pe atunci tun si care avea pinze si un steag cu cruce, floare de crin sau alt simbol catolic. In cei 21 ani au fost o gramada de batalii navale, cistigate cind de venetieni, cind de otomani, bombardamente, tradari (un colonel venetian, inginer militar, a dezertat in 1667 la turci cu planurile fortaretei), accidente (nava vice-amiral a flotei franceze, La Thérèse,  un supership de 900 tone, cu 58 tunuri si echipaj de 350 oameni a explodat), aruncind in aer totodata si moralul aparatorilor si a fortei expeditionare franceze trimisa sa scoata cetatea de sub asediu. Care francezi si-au si adunat restul jucariilor si s-au intors la balurile si focurile de artificii nepericuloase de la curtea lui Ludovic al paispelea, lasind pe cei 3600 venetieni sa se descurce cum pot cu turcii. Care venetieni s-au descurcat pina la urma, predind orasul otomanilor, acestia din urma lasind crestinii sa plece cu orice bunuri au putut lua cu ei. In schimb le-au mai si dat venetienilor inapoi trei insulite fortificate de linga Creta, strategice in apararea comertului pe mare in zona.

Ce ma enerveaza pe mine e ca n-am reusit sa aflu nimic de soarta haremului si probabil ca nici n-a mai contat ce s-a intimplat cu bietele femei dupa ce sultanul insusi a predat bocancii in 1648 fiului sau, Mehmed al patrulea. A mai contat doar lupta, ce a mai continuat 17 ani… rezultind la final cel mai lung asediu din istorie!